De la 1 septembrie 2026, medicamentele eliberate pe bază de prescripție și preparatele magistrale de uz uman se vând în Ungaria cu TVA 0%. România a mers, în ultimul an, exact în direcția opusă. Diferența dintre cele două decizii nu este doar una de bani. Este, înainte de toate, una de instrumente, unii le folosesc, noi nu am terminat nici măcar de transpus directiva care ni le pune la dispoziție.

Ce s-a întâmplat la Budapesta

Măsura a fost anunțată public pe 23 iulie 2026 de premierul Péter Magyar, iar amendamentul a fost ulterior adoptat fără modificări și publicat în Monitorul Oficial maghiar. Nu mai este proiect, este lege în vigoare de la 1 septembrie 2026.

Cota scade de la 5% la 0% pentru două categorii: medicamentele clasificate ca eliberabile exclusiv pe bază de prescripție medicală și preparatele magistrale destinate uzului uman. Se aplică pe tot lanțul, și la distribuție, și în farmacie, și, important, indiferent de statutul de compensare al produsului. Intră deopotrivă medicamentul compensat ieftin și terapia nouă, scumpă, plătită integral de pacient.

Administrația fiscală maghiară a lămurit din start punctul unde se vor produce cele mai multe confuzii, încadrarea urmează statutul juridic al produsului, nu circumstanțele tranzacției. Un medicament OTC nu devine eligibil pentru cota zero pentru că un medic a emis o prescripție pentru el, din motive de compensare sau de preț. Decisivă este clasificarea din autorizația de punere pe piață. La preparatele magistrale, criteriul este destinația, cele de uz uman intră la 0%, cele cosmetice și cele de uz veterinar rămân la cota standard de 27%.

Pentru farmaciile maghiare, urmează partea cea mai puțin spectaculoasă și cea mai consumatoare de timp din orice reformă fiscală, reconfigurarea nomenclatorului de produse, a codurilor de taxare, a caselor de marcat, a regulilor de facturare și de storno. Consultanții fiscali de acolo semnalează deja că rămân nerezolvate situațiile de graniță, livrările cu titlu gratuit și tranzacțiile cu mecanisme speciale de decontare.

Detaliul care schimbă totul: cotă zero, nu scutire

Aici este nuanța pe care presa generalistă a ratat-o aproape integral, deși ea decide dacă măsura ajută sau sufocă farmacia.

Ungaria nu a scutit medicamentele de TVA. Le-a taxat cu 0%. Livrarea rămâne o operațiune taxabilă — doar că se taxează cu zero. Consecința: dreptul de deducere a TVA din amonte se păstrează intact.

Dacă legiuitorul maghiar ar fi ales scutirea fără drept de deducere, TVA-ul plătit de farmacie pentru chirie, utilități, servicii, softuri, mobilier, lucrări de amenajare s-ar fi transformat instantaneu în cost nedeductibil. Farmacia ar fi ieșit din operațiune mai săracă decât intrase, iar pacientul ar fi plătit oricum diferența, pe alt drum. Alegerea tehnică — cotă zero în loc de scutire — este exact linia care desparte o măsură bine construită de una care arată bine în comunicatul de presă și doare în bilanț.

Merită reținut și reversul, despre care nu se vorbește, o farmacie cu pondere mare de Rx în cifra de afaceri ajunge, într-un asemenea regim, în poziție structurală de rambursare de TVA. Colectează aproape nimic, deduce constant. Din colector al bugetului devine, lună de lună, solicitant. Cât de bună este măsura depinde atunci și de cât de repede funcționează rambursarea, un detaliu care, în România, nu este deloc un detaliu.

Noi am mers invers

De la 1 august 2025, prin Legea 141/2025, cotele reduse de 5% și 9% au fost comasate într-una singură, de 11%. Medicamentul de uz uman, care stătea la 9%, a urcat la 11%. Suplimentele alimentare au rămas la cota standard, ajunsă între timp la 21%.

Deci, în aceeași fereastră de douăsprezece luni, vecinul de la vest duce medicamentul pe rețetă la zero, noi îl urcăm cu două puncte. Nu discutăm aici despre cine își permite ce. Discutăm despre direcția în care se mișcă fiecare și despre ce spune asta despre locul medicamentului în ierarhia priorităților fiscale.

Ce ar însemna, concret, pentru o farmacie din România

Prima reacție a oricărui coleg va fi „bun, și cu ce mă ajută pe mine?”. Răspunsul onest este: mai puțin decât pare. Și tocmai de aceea merită scris.

Adaosul comercial nu s-ar mișca. Adaosul de farmacie este plafonat regresiv prin Ordinul ministrului sănătății nr. 368/2017, modificat prin Ordinul nr. 482/2024: 24% pentru un preț cu ridicata între 0 și 25 lei, 20% între 25 și 50 lei, 16% între 50 și 100 lei, 12% între 100 și 300 lei, o sumă fixă de 35 lei între 300 și 1.500 lei și 1% plus 35 lei peste 1.500 lei. Baza de calcul este prețul cu ridicata, fără TVA; taxa se adaugă la final, peste prețul cu amănuntul. Farmacia nu câștigă și nu pierde nimic din cota de TVA: o încasează și o virează. O cotă zero nu ne aduce un leu în plus la marjă.

Clawback-ul nu s-ar mișca nici el. Din trimestrul IV 2014, prin modificarea adusă art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011 prin O.U.G. nr. 69/2014, contribuția trimestrială se stabilește, se calculează și se declară după deducerea TVA din valoarea consumului comunicat de CNAS — interpretare confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 610 din 2 februarie 2022. Baza de calcul este deja fără TVA, deci cota zero nu atinge acest mecanism.

Ce s-ar mișca este trezoreria. TVA-ul colectat de farmacie devine exigibil la data livrării medicamentului, nu la data la care banii intră efectiv în cont. La medicamentele compensate, contravaloarea, inclusiv componenta de TVA, se încasează de la casa de asigurări după parcurgerea procedurii de decontare, cu termenele ei. Între cele două momente, diferența o acoperă farmacia, din capitalul propriu de lucru. La cotă zero, componenta fiscală a acestui decalaj dispare pur și simplu din ecuație.

Concluzia corectă, și cea pe care ar trebui să o asumăm public este TVA zero la medicamente nu este o măsură pentru farmacii. Este o măsură pentru pacient și pentru buget. Problemele economice reale ale farmaciei comunitare, adaosul regresiv aplicat pe un portofoliu dominat de medicamente ieftine, clawback-ul, termenele de decontare, rămân intacte. A pretinde altceva ar însemna să transformăm un argument de sănătate publică într-o pledoarie de breaslă, iar credibilitatea se pierde exact așa.

Cine câștigă, de fapt

La medicamentele eliberate pe rețetă și plătite integral de pacient câștigul este direct și vizibil, prețul scade cu procentul cotei. La cele compensate, beneficiarul este bugetul asigurărilor de sănătate, care nu mai decontează TVA-ul inclus în preț.

Aici se ascunde și explicația unei cifre care surprinde la prima vedere. Costul bugetar anunțat oficial la Budapesta pentru această măsură este de circa 7 miliarde de forinți pe an, aproximativ 19,2 milioane de euro, o sumă modestă pentru o piață farmaceutică de dimensiunea celei ungare.

Explicația cea mai plauzibilă,  și o formulez ca ipoteză, nu ca certitudine, este că statul pierde încasarea TVA, dar economisește simultan la compensare, pentru că plătea el însuși taxa inclusă în prețul medicamentului decontat. Costul net ar rămâne astfel, în esență, doar partea suportată din buzunarul pacientului. Este exact calculul care ar trebui refăcut pentru România, cu datele CNAS pe masă, înainte ca cineva să respingă ideea invocând reflex „imposibilitatea bugetară”. Diferența dintre pierderea brută de TVA și costul net al măsurii nu este un detaliu tehnic. Este, foarte probabil, întreaga discuție.

Argumentul incomod, instrumentul există

Ungaria nu a inventat nimic. A folosit o pârghie pe care o are la dispoziție orice stat membru.

Directiva (UE) 2022/542 permite statelor membre să aplice cote sub 5% și chiar cotă zero cu drept de deducere pentru maximum șapte poziții din Anexa III la Directiva TVA — poziții care acoperă nevoi de bază. Produsele farmaceutice sunt printre ele. Nu este o portiță exotică,  Irlanda, Malta și Suedia aplică de ani buni cotă zero pe medicamente, fără ca cineva să considere asta o extravaganță fiscală.

Și acum partea care ar trebui să ne pună pe gânduri. Termenul de comunicare a transpunerii integrale a acestei directive a fost 31 decembrie 2024. România nu l-a respectat. La 17 iulie 2025, Comisia Europeană a emis un aviz motivat, a doua etapă a procedurii de infringement, cerând transpunerea completă, alături de Belgia, Bulgaria, Grecia și Spania, cu perspectiva sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene și a sancțiunilor financiare. Iar printre prevederile netranspuse se numără chiar acelea care permit cota zero pentru alimente, produse farmaceutice și produse de uz medical.

Cu alte cuvinte, nu doar că nu am folosit instrumentul care ne-ar fi permis să discutăm despre cota zero la medicamente. Nu am terminat nici măcar de transpus în legislația națională textul european care ni-l punea la dispoziție.

Întrebarea

Pe 25 august 2026, la o lună după anunțul de la Budapesta, a avut loc la Ministerul Sănătății o întâlnire de lucru cu reprezentanții Colegiului Farmaciștilor din România, ai ANMDMR și ai principalelor organizații și asociații din domeniul farmaceutic. Ordinea de zi a fost, pe bună dreptate, alta, proiectul de modificare a Legii farmaciei nr. 266/2008 și implementarea platformei eFarmaser. Potrivit buletinului informativ transmis ulterior membrilor, s-a discutat și despre stadiul Ordinului nr. 368 privind prețurile maximale, prilej cu care a fost subliniat impactul situației economice actuale asupra sectorului farmaceutic și necesitatea identificării unor soluții într-un termen cât mai scurt.

Discuția despre presiunea economică asupra sectorului era, așadar, în cameră. Fiscalitatea medicamentului, nu.

Nu reproșez nimănui agenda acelei întâlniri. TVA-ul nu ține de Ministerul Sănătății, ci de Ministerul Finanțelor, iar temele puse pe masă erau reale și urgente. Reproșul meu este altul și e mai incomod, nu există niciun forum în care discuția aceasta să se poarte. Nu a fost amânată. Nu a fost respinsă cu argumente. Pur și simplu nu figurează în vocabularul cu care profesia își negociază propriul viitor.

Nu susțin, în acest text, că România își permite acum TVA zero la medicamente. Nu am cifrele necesare pentru o asemenea afirmație și nici nu cred că ele se pot construi într-un articol.

Susțin altceva, mai modest și mai supărător: că discuția nu există. Că într-un an în care medicamentul s-a scumpit fiscal, nimeni, nici Colegiul, nici patronatele, nici Ministerul Sănătății, nu a pus pe masă opțiunea pe care dreptul european ne-o oferă explicit, măcar pentru a o respinge motivat, cu cifre.

O profesie care nu ridică întrebarea nu poate reproșa nimănui că nu i s-a dat răspunsul.

Surse și referințe

1. Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare — comasarea cotelor reduse de TVA de 5% și 9% în cota unică de 11% și majorarea cotei standard la 21%, în vigoare de la 1 august 2025.

2. Ordinul ministrului sănătății nr. 368/2017 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul și procedura de aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, cu modificările și completările ulterioare, în special Ordinul ministrului sănătății nr. 482/2024 — cotele maxime de adaos comercial în farmacie și în distribuție.

3. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, art. 5 alin. (3), astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2014, aplicabil începând cu trimestrul IV 2014 — deducerea TVA din valoarea consumului la stabilirea contribuției clawback.

4. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 610 din 2 februarie 2022 — obligația subiecților plătitori ai taxei clawback de a deduce TVA din valoarea consumului trimestrial comunicat de CNAS. Comentariu de jurisprudență disponibil pe Universul Juridic.

5. Directiva 2006/112/CE a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, Anexa III — EUR-Lex, CELEX 32006L0112.

6. Directiva (UE) 2022/542 a Consiliului din 5 aprilie 2022 de modificare a Directivelor 2006/112/CE și (UE) 2020/285 în ceea ce privește cotele taxei pe valoarea adăugată — EUR-Lex, CELEX 32022L0542.

7. Comisia Europeană, pachetul de decizii privind procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, 17 iulie 2025 — aviz motivat adresat României, Belgiei, Bulgariei, Greciei și Spaniei pentru netranspunerea integrală a Directivei (UE) 2022/542.

8. Deloitte Ungaria — Zero percent VAT on prescription medicines: amendment officially enacted.

9. VATupdate — Hungary Introduces 0% VAT for Prescription-Only Medicines from 1 September 2026 (include clarificările administrației fiscale maghiare privind încadrarea produselor).

10. Daily News Hungary — Hungary: prescription drug VAT abolished from September.

11. Ziarul Financiar — Guvernul Ungariei elimină TVA aplicată medicamentelor vândute pe bază de rețetă.

12. Profit.ro — Comisia Europeană atenționează România și îi cere să transpună integral Directiva privind cotele de TVA.

13. Agerpres — Comisia Europeană cere României să transpună integral Directiva privind cotele de TVA, 17 iulie 2025.

14. PwC România — Noua reformă a cotelor de TVA începe: care sunt pașii pentru România?.

15. Colegiul Farmaciștilor din România — Buletin informativ transmis membrilor, august 2026, privind întâlnirea de lucru de la Ministerul Sănătății din 25 august 2026 (proiectul de modificare a Legii farmaciei nr. 266/2008, platforma eFarmaser, stadiul Ordinului nr. 368, permanentizarea vaccinării antigripale în farmaciile comunitare).

Toate sursele online au fost consultate la 30 august 2026.

Farm. Leonard Man  ·  Pharmacus Centauri

Pharmacus Centauri este un spațiu independent de discuție și reformă. Textul reprezintă opinia autorului și nu exprimă poziția oficială a Colegiului Farmaciștilor din România.